HOTĂRÂRE nr. 1.875 din 22 decembrie 2005
privind protecţia sănătăţii şi
securităţii lucrătorilor fata de riscurile datorate expunerii la
azbest
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL
OFICIAL nr. 64 din 24 ianuarie 2006
În
temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul
României adopta prezenta hotărâre.
CAP. I
Dispoziţii
generale
ART. 1
(1) Prezenta
hotărâre are ca obiectiv stabilirea măsurilor pentru protejarea
sănătăţii şi securităţii lucrătorilor
fata de riscurile care decurg sau este posibil sa decurga din expunerea la
azbest în timpul desfăşurării muncii, inclusiv prevenirea
acestor riscuri.
(2) Prezenta
hotărâre stabileşte valorile limita şi alte
dispoziţii specifice.
ART. 2
Prevederile
prezentei hotărâri se aplica fără a prejudicia alte
prevederi care asigura lucrătorilor o protecţie mai mare, în
special cele referitoare la înlocuirea azbestului cu produse mai puţin
periculoase.
ART. 3
În sensul
prezentei hotărâri, termenul azbest desemnează următorii
silicati fibrosi:
a) actinolit de
azbest CAS nr. 77536-66-4*);
b) grunerit
(amosit) de azbest CAS nr. 12172-73-5*);
c) antofilit de
azbest CAS nr. 77536-67-5*);
d) crizotil CAS
nr. 12001-29-5*);
e) crocidolit
CAS nr. 12001-28-4*);
f) tremolit de
azbest CAS nr. 77536-68-6*).
---------
*) Numărul
din registrul Chemical Abstract Service (CAS).
ART. 4
Prezenta
hotărâre se aplica activităţilor în care
lucrătorii sunt expusi sau sunt susceptibili de a fi expusi, în
timpul desfăşurării activităţii, la pulberea degajata
din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest.
ART. 5
Angajatorii
trebuie sa ia măsuri pentru ca nici un lucrator sa nu fie expus la o
concentraţie de azbest în suspensie în aer mai mare de 0,1
fibre/cmc, masurata în raport cu o medie ponderată în timp pe
o perioada de 8 ore (TWA).
ART. 6
Se interzic
aplicarea azbestului prin procedee de pulverizare (sprayere), precum şi
activităţile care implica utilizarea unor materiale izolante sau
fonoizolante de joasa densitate (< 1g/cmc) cu conţinut de azbest.
ART. 7
(1)
Fără a aduce prejudicii aplicării altor dispoziţii privind
comercializarea şi folosirea azbestului, se interzic
activităţile care expun lucrătorii la fibre de azbest în
timpul:
a) extractiei
azbestului;
b)
fabricării şi prelucrării produselor din azbest;
c)
fabricării şi prelucrării produselor cu conţinut de azbest
adăugat în mod deliberat.
(2) Fac
excepţie de la prevederile alin. (1) activităţile de tratare
şi eliminare a produselor provenite din demolarea şi
îndepărtarea azbestului.
CAP. II
Evaluarea
riscurilor
ART. 8
Pentru orice
activitate susceptibilă sa prezinte risc de expunere la pulberea
provenită din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest,
angajatorul trebuie sa dispună efectuarea evaluării acestui risc,
astfel încât sa se determine natura expunerii, respectiv varietatea
mineralogica de azbest şi dimensiunile fibrelor, şi gradul de
expunere a lucrătorilor la pulberea de azbest sau de materiale cu
conţinut de azbest.
ART. 9
(1) Dacă
expunerea lucrătorului este sporadica şi de mica intensitate şi
dacă din rezultatele evaluării riscurilor, prevăzută la
art. 8, rezulta în mod clar ca limita expunerii la azbest nu va fi
depăşită în aerul din zona de activitate, prevederile art.
11-15 şi ale art. 39-44 nu vor fi aplicate, în cazul în care
procesul de munca implica:
a) activităţi
de întreţinere de scurta durata şi discontinue, în care
se manipuleaza numai materiale nefriabile;
b)
îndepărtarea fără deteriorare a unor materiale nedegradate
în care fibrele de azbest sunt legate strâns într-o matrice;
c) incapsularea
sau acoperirea cu invelis protector a unor materiale cu conţinut de azbest
care se afla în stare buna;
d)
monitorizarea şi controlul aerului, pecum şi prelevarea de esantioane
pentru a se determina dacă un anumit material conţine azbest.
(2) Definirea
expunerilor sporadice şi a expunerilor de mica intensitate, prevăzute
la alin. (1), se va face de către institutele de sănătate
publica ale Ministerului Sănătăţii, pe baza studiilor
epidemiologice.
ART. 10
Evaluarea
prevăzută la art. 8 trebuie sa facă obiectul consultării cu
lucrătorii şi/sau cu reprezentanţii lor din întreprindere
ori din unitate şi trebuie revizuită atunci când exista motive
pentru a se crede ca este incorectă sau intervine o modificare
materială în procesul de munca.
CAP. III
Notificarea
ART. 11
(1)
Activităţile prevăzute la art. 4 trebuie sa facă obiectul
unui sistem de notificare coordonat de Inspecţia Muncii şi de
direcţiile de sănătate publica judeţene şi a
municipiului Bucureşti.
(2)
Situaţiile prevăzute la art. 9 fac excepţie de la prevederile
alin. (1).
ART. 12
Înainte
de începerea lucrărilor, angajatorul trebuie sa transmită o
notificare inspectoratului teritorial de munca.
ART. 13
Notificarea
prevăzută la art. 12 trebuie sa conţină cel puţin:
a) o descriere
succintă a amplasamentului şantierului;
b) o descriere
succintă a tipului şi a cantităţilor de azbest utilizate
sau manipulate;
c) o descriere
succintă a activităţilor şi a procedeelor aplicate;
d) numărul
de lucrători implicaţi;
e) data de
începere a lucrărilor şi durata activităţii;
f) o descriere
succintă a măsurilor luate pentru a se limita expunerea
lucrătorilor la azbest.
ART. 14
Lucrătorii
şi/sau reprezentanţii acestora în întreprindere/unitate
trebuie sa aibă acces la documentul de notificare referitor la
întreprinderea/unitatea în care îşi
desfăşoară activitatea.
ART. 15
Angajatorul
trebuie sa transmită o noua notificare ori de câte ori o modificare
a condiţiilor de munca este susceptibilă sa conducă la o
creştere semnificativă a expunerii la pulberea provenită din
azbest sau din materiale cu conţinut de azbest.
CAP. IV
Reducerea
expunerii lucrătorilor la pulberea provenită din azbest sau din
materiale cu conţinut de azbest
ART. 16
(1) Pentru
toate activităţile prevăzute la art. 4, expunerea
lucrătorilor la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu
conţinut de azbest, la locul de munca, trebuie redusă la minim
şi, în orice caz, sub valoarea limita prevăzută la art. 5,
în special prin luarea următoarelor măsuri:
a) numărul
lucrătorilor expusi sau care pot fi expusi la pulberea provenită din
azbest sau din materiale cu conţinut de azbest trebuie sa fie cat mai mic
posibil;
b) procesele de
munca trebuie concepute astfel încât sa nu producă pulbere de
azbest sau, dacă acest lucru se dovedeşte imposibil, sa nu se
producă degajare de pulbere de azbest în aer;
c) toate
construcţiile şi echipamentele implicate în tratarea azbestului
trebuie sa poată fi curatate şi întreţinute cu
regularitate şi eficacitate;
d) azbestul sau
materialele care degaja pulbere de azbest sau conţin azbest trebuie
depozitate şi transportate în ambalaje etanse adecvate;
e)
deşeurile trebuie colectate şi indepartate de la locul de munca
în cel mai scurt timp posibil, în ambalaje etanse adecvate,
prevăzute cu etichete care sa indice ca acestea conţin azbest.
(2) Măsura
prevăzută la alin. (1) lit. e) nu se aplica activităţilor
miniere.
(3)
Deşeurile prevăzute la alin. (1) lit. e) trebuie tratate ulterior,
în conformitate cu prevederile legale referitoare la deşeurile
periculoase.
CAP. V
Măsurarea
concentratiei de fibre de azbest în aer
ART. 17
În
funcţie de rezultatele evaluării iniţiale a riscului şi
pentru a asigura respectarea valorii limita prevăzute la art. 5,
angajatorul trebuie sa asigure efectuarea cu regularitate a
măsurătorilor concentratiei de fibre de azbest în aer la locul
de munca.
ART. 18
Prelevarea
probelor trebuie sa fie reprezentativa pentru expunerea personală a
lucrătorului la pulberea provenită din azbest sau din materiale cu
conţinut de azbest.
ART. 19
Prelevarea
probelor se realizează după consultarea lucrătorilor şi/sau
a reprezentanţilor lor din întreprindere.
ART. 20
Prelevarea
probelor trebuie sa se realizeze numai de către personalul având
calificarea necesară. Probele prelevate trebuie sa fie ulterior analizate,
în conformitate cu art. 22, în laboratoare abilitate de Ministerul
Sănătăţii, dotate cu echipamente de numarare a fibrelor.
ART. 21
Durata
prelevarii probelor trebuie sa fie astfel încât sa se poată
stabili expunerea reprezentativa pentru o perioada de referinta de 8 ore,
respectiv un schimb de munca, prin masurari sau prin calculul mediei ponderate
cu timpul.
ART. 22
Numărarea
fibrelor trebuie sa se realizeze, de preferinta, cu microscop cu contrast de
faza PCM, în conformitate cu metoda recomandată de Organizaţia
Mondială a Sănătăţii în 1997, respectiv
"Determinarea concentratiei fibrelor în suspensie în aer.
Metoda recomandată: microscopia optica în contrast de faza,
măsurare pe membrana filtranta. ISBN 92-4-154496-1", sau cu orice
alta metoda cu rezultate echivalente.
ART. 23
În scopul
masurarii concentratiei de azbest în aer, prevăzută la art. 17,
se iau în considerare numai fibrele cu lungimea mai mare de 5 micrometri,
lăţimea mai mica de 3 micrometri şi raportul lungime/latime mai
mare de 3:1.
CAP. VI
Reducerea sau
evitarea riscurilor
ART. 24
(1) Atunci
când se depăşeşte valoarea limita prevăzută la
art. 5, angajatorul trebuie sa ia măsuri pentru identificarea cauzelor
acestei depasiri şi măsuri adecvate pentru remedierea situaţiei,
în cel mai scurt timp posibil.
(2) Este
interzisă continuarea lucrului în zona afectată potrivit alin.
(1) pana la luarea măsurilor adecvate pentru protecţia
lucrătorilor.
ART. 25
Pentru a se
verifica eficienta măsurilor prevăzute la art. 24, angajatorul va
dispune imediat efectuarea unei noi determinări a concentratiei de azbest
în aer.
ART. 26
(1) Dacă
expunerea nu poate fi redusă prin alte mijloace şi respectarea
valorii limita impune utilizarea echipamentului individual de protecţie
respiratorie pentru fiecare lucrator, purtarea acestuia nu are caracter
permanent, iar durata sa de utilizare trebuie sa se limiteze la minimul strict
necesar.
(2) În
timpul activităţilor care necesita purtarea unui echipament
individual de protecţie respiratorie, trebuie sa se prevadă pauze de
lucru, în funcţie de condiţiile fizice şi climatologice,
în acord cu lucrătorii şi/sau cu reprezentanţii acestora.
ART. 27
(1)
Înainte de începerea lucrărilor de demolare sau de
întreţinere, angajatorii trebuie sa ia toate măsurile adecvate
de securitate şi sănătate în munca.
(2) Pentru
aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorii pot solicita informaţii de
la proprietarii construcţiilor, pentru a identifica materialele care pot
conţine azbest.
(3) Dacă exista cea mai mica
indoiala privind prezenta azbestului într-un material sau într-o
construcţie, trebuie sa se respecte prevederile prezentei
hotărâri.
ART. 28
În cazul
anumitor activităţi, cum ar fi lucrările de demolare,
indepartate a azbestului, de reparare şi întreţinere, pentru
care se estimeaza ca, în pofida utilizării măsurilor tehnice
preventive de limitare a conţinutului de azbest în aer, valoarea
limita prevăzută la art. 5 va fi depăşită, angajatorul
trebuie sa stabilească următoarele măsuri pentru asigurarea
protecţiei lucrătorilor pe durata acestor activităţi:
a) dotarea
lucrătorilor cu echipament individual de protecţie respiratorie
adecvat şi cu alte echipamente individuale de protecţie;
b) montarea
panourilor de avertizare pentru a indica ca se estimeaza depăşirea
valorii limita prevăzute la art. 5;
c)
împiedicarea răspândirii pulberii de azbest sau de materiale
cu conţinut de azbest în afară construcţiei sau a zonei de
lucru.
ART. 29
Lucrătorii
au obligaţia sa utilizeze echipamentele prevăzute la art. 28 lit. a).
ART. 30
Lucrătorii
şi/sau reprezentanţii lor din întreprindere ori din unitate
trebuie sa fie consultaţi asupra măsurilor prevăzute la art. 28,
înainte ca activităţile respective sa se desfăşoare.
ART. 31
(1) Angajatorul
trebuie sa stabilească un plan de lucru înaintea începerii
lucrărilor de demolare ori de îndepărtare a azbestului
şi/sau a materialelor cu conţinut de azbest din clădiri,
structuri, aparate, instalaţii şi vapoare.
(2) Planul prevăzut la alin.
(1) trebuie sa prevadă următoarele măsuri pentru asigurarea
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor
la locul de munca:
a) eliminarea
azbestului şi/sau a materialelor cu conţinut de azbest înainte
de aplicarea tehnicilor de demolare, cu excepţia cazului în care
aceasta eliminare ar avea un risc mai mare pentru lucrători decât
dacă azbestul şi/sau materialele cu conţinut de azbest ar fi
lăsate acolo unde se afla;
b) asigurarea,
dacă este necesar, a echipamentului individual de protecţie
prevăzut la art. 28 lit. a);
c) verificarea
absentei riscurilor datorate expunerii la azbest la locul de munca, după
terminarea lucrărilor de îndepărtare a azbestului sau de
demolare.
(3) Planul de
lucru trebuie sa cuprindă informaţii privind:
a) natura
şi durata probabila a lucrărilor;
b) locul unde
se efectuează lucrările;
c) metodele
aplicate atunci când lucrările presupun manipularea azbestului sau a
materialelor cu conţinut de azbest;
d)
caracteristicile echipamentelor utilizate pentru protecţia şi
decontaminarea celor care efectuează lucrările;
e) metodele
aplicate pentru protecţia altor persoane prezente la locul unde se
efectuează lucrările sau în apropierea acestora.
(4) La
solicitarea inspectoratului teritorial de munca şi a direcţiilor de
sănătate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti,
angajatorul trebuie sa transmită planul prevăzut la alin. (1)
înainte de începerea lucrărilor, cu excepţia cazurilor de
urgenta.
ART. 32
(1) Angajatorii
au obligaţia sa asigure o instruire adecvată pentru toţi
lucrătorii care sunt sau pot fi expusi la pulbere care conţine
azbest.
(2) Instruirea
prevăzută la alin. (1) trebuie efectuată periodic.
(3) Toate
cheltuielile necesare efectuării instruirii prevăzute la alin. (1) se
suporta de către angajator.
(4)
Conţinutul instruirii trebuie sa fie uşor de înţeles
pentru lucrători şi trebuie sa le permită acestora sa
dobândească pregătirea şi sa-şi
însuşească cunoştinţele necesare în materie de
prevenire şi de securitate, în special în ceea ce
priveşte:
a)
proprietăţile azbestului şi efectele lui asupra
sănătăţii, inclusiv efectul sinergic al fumatului;
b) tipurile de
produse şi materiale care pot conţine azbest;
c) operaţiile
care pot conduce la expunerea la azbest şi importanta controalelor
preventive pentru reducerea la minim a expunerii;
d) practicile
profesionale sigure, controalele şi echipamentele de protecţie;
e) rolul
adecvat, alegerea, selectarea, limitarile şi utilizarea
corespunzătoare a echipamentelor de respiratie;
f) procedurile
de urgenta;
g) procedurile
de decontaminare;
h) eliminarea
deşeurilor;
i)
cerinţele în materie de supraveghere medicală.
ART. 33
(1)
Înainte de a executa lucrări de demolare sau de
îndepărtare a azbestului, întreprinderile trebuie sa facă
dovada capacităţii lor în acest domeniu.
(2) Dovada se
face potrivit reglementărilor în vigoare.
ART. 34
Pentru locurile
de munca în care se desfăşoară activităţile
prevăzute la art. 4 şi 9, angajatorul trebuie sa ia măsurile
adecvate pentru ca acestea:
a) sa fie clar
delimitate şi marcate cu semne de avertizare;
b) sa fie
accesibile numai lucrătorilor care au sarcini de munca în aceste
zone;
c) sa
constituie zone în care fumatul este interzis.
ART. 35
Pentru toate
activităţile prevăzute la art. 4 şi 9, angajatorul trebuie
sa ia măsuri adecvate pentru a amenaja:
a) zone
în care lucrătorii sa manance şi sa bea, fără a
exista riscul contaminarii cu pulbere de azbest;
b)
instalaţii sanitare adecvate, inclusiv duşuri în cazul în
care se efectuează operaţii în care se degaja pulbere de
azbest.
ART. 36
(1) Pentru
toate activităţile prevăzute la art. 4 şi 9, angajatorul
trebuie sa asigure lucrătorilor îmbrăcăminte de lucru
şi/sau echipament individual de protecţie adecvat.
(2) Este
interzisă scoaterea imbracamintei de lucru şi/sau a echipamentului
individual de protecţie, prevăzute la alin. (1), în afară
întreprinderii, pentru a fi purtate, spalate sau pentru alte
operaţii de întreţinere.
(3) Este
permisă spalarea imbracamintei de lucru şi/sau a echipamentului
individual de protecţie, prevăzute la alin. (1), în
spălătorii dotate pentru acest tip de operaţii, situate în
afară întreprinderii, numai dacă în întreprinderea
respectiva nu se poate efectua curatarea.
(4) În
situaţia prevăzută la alin. (3), îmbrăcămintea
de lucru şi/sau echipamentele individuale de protecţie trebuie
transportate în containere închise.
(5) Angajatorul
trebuie sa asigure vestiare separate pentru echipamentele individuale de
protecţie şi/sau îmbrăcămintea de lucru,
prevăzute la alin. (1), şi pentru îmbrăcămintea
personală.
(6)
Echipamentele individuale de protecţie prevăzute la alin. (1) trebuie
sa fie plasate într-un loc bine definit şi trebuie verificate
şi curatate după fiecare utilizare.
(7) Angajatorul
trebuie sa ia măsurile adecvate pentru repararea sau înlocuirea,
înainte de reutilizare, a echipamentelor prevăzute la alin. (1) care
sunt defecte.
ART. 37
Costul
măsurilor luate în aplicarea prevederilor art. 34, 35 şi 36 nu
se suporta de către lucrători.
CAP. VII
Informarea
lucrătorilor
ART. 38
(1) În
cazul oricărei activităţi prevăzute la art. 4, angajatorul
trebuie sa ia măsurile necesare pentru ca lucrătorii şi/sau
reprezentanţii lor din întreprindere ori din unitate sa
primească toate informaţiile adecvate referitoare la:
a) riscurile
potenţiale pentru sănătate datorate expunerii la pulberea
provenită din azbest şi/sau din materiale cu conţinut de azbest;
b) existenta
valorilor limita de expunere reglementate şi necesitatea supravegherii
atmosferei;
c)
măsurile de igiena, inclusiv necesitatea de a se abţine de la fumat;
d)
măsurile preventive care trebuie luate la purtarea echipamentelor
individuale de protecţie;
e)
măsurile preventive speciale destinate minimizarii expunerii la azbest.
(2) Angajatorul
ia măsuri, în afară celor prevăzute la alin. (1) şi
sub rezerva art. 9, pentru ca:
a)
lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor din întreprindere ori
din unitate sa aibă acces la rezultatele determinarilor conţinutului
de azbest în aer şi sa primească explicaţii referitoare la
semnificatia acestor rezultate;
b)
lucrătorii implicaţi şi reprezentanţii lor în cadrul
întreprinderii sau al unităţii sa fie informati, cat mai
curând posibil, dacă rezultatele depăşesc valoarea limita
stabilită la art. 5, despre aceste depasiri şi cauzele lor şi sa
fie consultaţi cu privire la măsurile care trebuie sa fie luate sau,
în situaţii de urgenta, sa fie informati cu privire la măsurile
adoptate.
CAP. VIII
Supravegherea
sănătăţii
ART. 39
(1) Angajatorul
asigura, sub rezerva art. 9, evaluarea stării de sănătate pentru
fiecare lucrator înaintea expunerii la pulberi de azbest şi/sau de
materiale cu conţinut de azbest.
(2) Evaluarea
prevăzută la alin. (1) trebuie sa includă un examen specific al
aparatului respirator, potrivit anexei care face parte integrantă din
prezenta hotărâre.
(3) O noua
evaluare a stării de sănătate, pentru fiecare lucrator, trebuie
sa se realizeze cel puţin o data la fiecare 3 ani, pe toată perioada
în care are loc expunerea.
(4) Medicul de
medicina a muncii trebuie sa întocmească un dosar medical pentru
fiecare lucrator, potrivit reglementărilor în vigoare.
ART. 40
(1) În
urma supravegherii medicale prevăzute la art. 39, medicul de medicina a
muncii trebuie sa recomande angajatorului sau sa determine eventualele
măsuri individuale de protecţie ori de prevenire care trebuie luate.
(2)
Măsurile prevăzute la alin. (1) pot include, dacă este cazul,
retragerea lucrătorului afectat de la orice expunere la pulberile
provenite din azbest şi/sau din materiale cu conţinut de azbest.
ART. 41
(1) Medicul de medicina a muncii trebuie
sa furnizeze lucrătorilor vizati informaţii şi recomandări
cu privire la evaluarea stării lor de sănătate la care pot fi
supuşi după încetarea expunerii la azbest şi/sau la
materiale cu conţinut de azbest.
(2) Medicul de
medicina a muncii care răspunde de supravegherea medicală a
lucrătorilor poate recomanda continuarea supravegherii medicale după
încetarea expunerii, pe durata pe care o considera necesară pentru a
proteja sănătatea persoanei în cauza.
(3) Continuarea
supravegherii sănătăţii prevăzută la alin. (2) se
face potrivit reglementărilor în vigoare.
ART. 42
Lucrătorul
expus sau angajatorul poate solicita revizuirea evaluărilor stării de
sănătate prevăzute la art. 41 alin. (2), potrivit reglementărilor
în vigoare.
ART. 43
(1) Angajatorul
tine evidenta lucrătorilor desemnaţi sa efectueze
activităţile prevăzute la art. 4 într-un registru în
care trebuie sa indice natura şi durata activităţii acestora,
precum şi a expunerii la care aceştia sunt supuşi, sub rezerva
art. 9.
(2) Medicul de
medicina a muncii responsabil cu supravegherea stării de
sănătate poate avea acces la registrul prevăzut la alin. (1).
(3) Fiecare
lucrator interesat poate avea acces la propriile lui rezultate conţinute
în registrul prevăzut la alin. (1).
(4)
Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor din întreprindere ori
din unitate pot avea acces la informaţiile colective anonime cuprinse
în registrul prevăzut la alin. (1).
ART. 44
(1) Registrul
prevăzut la art. 43 alin. (1) şi dosarele medicale individuale
prevăzute la art. 39 trebuie păstrate cel puţin 40 de ani de la
încetarea expunerii, potrivit reglementărilor în vigoare.
(2) În
cazul în care întreprinderea îşi încetează
activitatea, angajatorul trebuie sa predea direcţiilor de
sănătate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti
documentele prevăzute la alin. (1), potrivit reglementărilor în
vigoare.
ART. 45
Registrul
operativ al bolilor profesionale declarate ca urmare a expunerii la azbest este
constituit la nivelul Centrului naţional de coordonare metodologică
şi informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de
Sănătate Publica Bucureşti.
CAP. IX
Sancţiuni
ART. 46
(1)
Încălcarea prevederilor prezentei hotărâri atrage
răspunderea disciplinară, administrativă, materială,
civilă sau penală, după caz, potrivit legislaţiei
naţionale care transpune Directiva 89/391/CEE.
(2) Constatarea
contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către
inspectorii de munca din cadrul Inspecţiei Muncii şi de către
inspectorii de sănătate publica din cadrul Ministerului
Sănătăţii.
CAP. X
Dispoziţii
tranzitorii şi finale
ART. 47
(1) Prezenta
hotărâre intra în vigoare la data de 1 septembrie 2006, cu
excepţia art. 7 care intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.
(2) La data
intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga orice
alte dispoziţii contrare.
ART. 48
Prezenta
hotărâre transpune prevederile Directivei 83/477/CEE privind
protecţia sănătăţii şi securităţii
lucrătorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest,
publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene
(JOCE) nr. L 263/1983, împreună cu toate modificările sale,
respectiv Directiva 91/382/CEE, publicată în JOCE nr. L 206/1991,
Directiva 98/24/CE, publicată în JOCE nr. L 131/1998, şi
Directiva 2003/18/CE, publicată în JOCE nr. L 97/2003.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemnează:
---------------
Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul economiei şi comerţului,
Codrut Ioan Seres
Ministrul mediului şi gospodăririi apelor,
Sulfina Barbu
Ministrul sănătăţii,
Gheorghe Eugen Nicolaescu
Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,
Gheorghe Dobre
p. Ministrul integrării europene,
Adrian Ciocanea,
secretar de stat
Bucureşti,
22 decembrie 2005.
Nr. 1.875.
ANEXA
RECOMANDĂRI PRACTICE
pentru
supravegherea clinica a lucrătorilor expusi la pulbere
provenind din
azbest sau din materiale un conţinut de azbest
1. Conform
stadiului actual al cunoştinţelor, expunerea la fibre de azbest poate
sa provoace următoarele afecţiuni:
- azbestoza;
- mezoteliom;
- cancer
pulmonar;
- cancer
gastrointestinal.
2. Medicul de
medicina a muncii sau medicul cu competenta în medicina de
întreprindere, responsabil cu supravegherea medicală a
lucrătorilor expusi la azbest, trebuie sa cunoască condiţiile
sau circumstanţele în care fiecare lucrator a fost expus.
3. Examinarea
sănătăţii lucrătorilor expusi la azbest trebuie sa
cuprindă:
- examenul
medical la angajare, care sa cuprindă cel puţin următoarele:
a) întocmirea
dosarului medical individual;
b) anamneza
profesională;
c) examenul
clinic general şi pe aparate (în special aparatul respirator);
d) teste ale
funcţiei respiratorii (spirometrie şi curba debit-volum);
e) radiografie
pulmonara standard;
- examenul
medical periodic anual, care sa cuprindă cel puţin următoarele:
a) examen
clinic general pe aparate (în special aparatul respirator);
b) teste ale
funcţiei respiratorii (spirometrie şi curba debit-volum);
c) determinarea
de corpi azbestozici în sputa;
- examinari
suplimentare (examen citologic al sputei, radiografie pulmonara standard,
tomodensitometrie, altele, conform celor mai recente cunoştinţe
în materie de medicina a muncii) pentru grupurile de angajaţi cu
risc crescut, la recomandarea medicului de medicina a muncii.
4. Medicul de
medicina a muncii sau medicul cu competenta în medicina de
întreprindere, care răspunde de supravegherea
sănătăţii, trebuie sa hotărască cu privire la
examinari suplimentare, cum ar fi testele citologice ale sputei, radiografia
toracica sau tomodensitometria, pe baza celor mai recente cunoştinţe
în materie de medicina a muncii.
-------