HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru santierele temporare sau mobile
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL
OFICIAL nr. 252 din 21 martie 2006
În
temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul
României adopta prezenta hotărâre.
CAP. I
Dispoziţii
generale
ART. 1
Prezenta
hotărâre stabileşte cerinţele minime de securitate şi
sănătate în munca pentru santierele temporare sau mobile.
ART. 2
Prezenta
hotărâre nu se aplica activităţilor de foraj şi
extracţie din industria extractiva.
ART. 3
Prevederile
legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/391/CEE se aplica
domeniului prevăzut la art. 1 fără a aduce atingere prevederilor
mai restrictive şi/sau specifice ale prezentei hotărâri.
ART. 4
În
înţelesul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile
de mai jos se definesc după cum urmează:
a) şantier
temporar sau mobil, denumit în continuare şantier, - orice
şantier în care se desfăşoară lucrări de
construcţii sau de inginerie civilă, a căror lista neexhaustiva
este prevăzută în anexa nr. 1;
b) beneficiar
(investitor) - orice persoana fizica sau juridică pentru care se executa
lucrarea şi care asigura fondurile necesare realizării acesteia;
c) manager de proiect - orice
persoana fizica sau juridică, autorizata în condiţiile legii
şi desemnată de către beneficiar, insarcinata cu organizarea,
planificarea, programarea şi controlul realizării lucrărilor pe
şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în
condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite;
d) proiectantul
lucrării - orice persoana fizica sau juridică competenta care, la
comanda beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare;
e) şef de
şantier - persoana fizica desemnată de către antreprenor sa
conducă realizarea lucrărilor pe şantier şi sa
urmărească realizarea acestora conform proiectului;
f) antreprenor
(constructor, contractant, ofertant) - orice persoana fizica sau juridică
competenta care executa lucrări de construcţii-montaj, în baza
unui proiect, la comanda beneficiarului;
g)
subantreprenor (subcontractant) - orice persoana fizica sau juridică care
îşi asuma contractual fata de antreprenor sarcina de a executa
lucrări de construcţii-montaj de specialitate, prevăzute
în proiectul lucrării;
h) lucrator
independent - orice persoana fizica autorizata care realizează o
activitate profesională în mod independent şi îşi
asuma contractual fata de beneficiar, antreprenor sau subantreprenor sarcina de
a realiza pe şantier lucrări pentru care este autorizat;
i) coordonator
în materie de securitate şi sănătate pe durata
elaborării proiectului lucrării - orice persoana fizica sau
juridică competenta, desemnată de către beneficiar şi/sau
de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului,
având atribuţiile prevăzute la art. 54;
j) coordonator
în materie de securitate şi sănătate pe durata
realizării lucrării - orice persoana fizica sau juridică
desemnată de către beneficiarul lucrării şi/sau de
către managerul de proiect pe durata realizării lucrării,
având atribuţiile prevăzute la art. 58.
CAP. II
Coordonatori
în materie de securitate şi sănătate
ART. 5
Coordonarea
în materie de securitate şi sănătate trebuie sa fie
organizată atât în faza de studiu, conceptie şi elaborare
a proiectului, cat şi pe perioada executării lucrărilor.
ART. 6
Atunci
când la elaborarea proiectului participa mai mulţi proiectanţi,
beneficiarul şi/sau managerul de proiect trebuie sa desemneze un
coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata
elaborării proiectului lucrării.
ART. 7
Atunci
când la realizarea lucrărilor pe şantier participa mai
mulţi antreprenori, un antreprenor şi unul sau mai mulţi subantreprenori,
un antreprenor şi lucrători independenţi ori mai mulţi
lucrători independenţi, beneficiarul şi/sau managerul de proiect
trebuie sa desemneze un coordonator în materie de securitate şi
sănătate pe durata realizării lucrării.
ART. 8
Funcţia de
coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata
elaborării proiectului lucrării şi funcţia de coordonator
în materie de securitate şi sănătate pe durata
realizării lucrării sau a interventiilor ulterioare pot fi
deţinute de aceeaşi persoana.
ART. 9
Pentru
a-şi putea îndeplini atribuţiile, coordonatorii în
materie de securitate şi sănătate trebuie:
a) sa participe
la toate etapele de elaborare a proiectului şi de realizare a
lucrării;
b) sa fie
invitaţi la toate întrunirile care privesc elaborarea proiectului
şi realizarea lucrării;
c) sa
primească şi, dacă este cazul, sa solicite managerului de
proiect şi antreprenorului elementele necesare îndeplinirii
sarcinilor sale;
d) sa
întocmească şi sa ţină la zi registrul de coordonare
prevăzut la art. 36.
CAP. III
Instrumente ale
coordonării
SECŢIUNEA
1
Planul de
securitate şi sănătate
ART. 10
Beneficiarul
lucrării sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca, înainte de
deschiderea şantierului, sa fie stabilit un plan de securitate şi
sănătate, conform art. 54 lit. b).
ART. 11
Planul de
securitate şi sănătate este un document scris care cuprinde
ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii
riscurilor care pot aparea în timpul desfăşurării
activităţilor pe şantier.
ART. 12
Planul de
securitate şi sănătate trebuie sa fie redactat încă
din faza de elaborare a proiectului şi trebuie ţinut la zi pe
toată durata efectuării lucrărilor.
ART. 13
Planul de securitate
şi sănătate trebuie sa fie elaborat de coordonatorul în
materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării
proiectului lucrării.
ART. 14
În
situaţia în care proiectul este elaborat de un singur proiectant,
acesta răspunde de elaborarea planului de securitate şi
sănătate.
ART. 15
Pe măsura
ce sunt elaborate, planurile proprii de securitate şi sănătate
ale antreprenorilor trebuie sa fie integrate în planul de securitate
şi sănătate.
ART. 16
Planul de
securitate şi sănătate trebuie sa facă parte din proiectul
lucrării şi sa fie adaptat conţinutului acestuia.
ART. 17
Planul de
securitate şi sănătate trebuie:
a) sa precizeze
cerinţele de securitate şi sănătate aplicabile pe
şantier;
b) sa specifice
riscurile care pot aparea;
c) sa indice
măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor;
d) sa
conţină măsuri specifice privind lucrările care se
încadrează în una sau mai multe categorii cuprinse în
anexa nr. 2.
ART. 18
La elaborarea
planului de securitate şi sănătate trebuie sa se ţină
seama de toate tipurile de activităţi care se
desfăşoară pe şantier şi sa se identifice toate zonele
în care se desfăşoară lucrările cuprinse în
anexa nr. 2.
ART. 19
Planul de
securitate şi sănătate trebuie sa conţină cel
puţin următoarele:
a)
informaţii de ordin administrativ care privesc şantierul şi,
dacă este cazul, informaţii care completează declaraţia
prealabilă prevăzută la art. 47;
b) măsuri
generale de organizare a şantierului stabilite de comun acord de
către managerul de proiect şi coordonatorii în materie de
securitate şi sănătate;
c)
identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta
riscuri pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
d) măsuri
specifice de securitate în munca pentru lucrările care prezintă
riscuri; măsuri de protecţie colectivă şi individuală;
e) amenajarea
şi organizarea şantierului, inclusiv a obiectivelor
edilitar-sanitare, modalităţi de depozitare a materialelor, amplasarea
echipamentelor de munca prevăzute de antreprenori şi subantreprenori
pentru realizarea lucrărilor proprii;
f) măsuri
de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi
sănătate şi obligaţiile ce decurg din acestea;
g) obligaţii
ce decurg din interferenta activităţilor care se
desfăşoară în perimetrul şantierului şi în
vecinătatea acestuia;
h) măsuri
generale pentru asigurarea menţinerii şantierului în ordine
şi în stare de curăţenie;
i)
indicaţii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea
persoanelor şi măsurile de organizare luate în acest sens;
j)
modalităţi de colaborare între antreprenori, subantreprenori
şi lucrătorii independenţi privind securitatea şi
sănătatea în munca.
ART. 20
Măsurile
de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi
sănătate şi obligaţiile ce decurg din acestea trebuie sa se
refere, în special, la:
a) căile
sau zonele de deplasare ori de circulaţie orizontale şi verticale;
b)
condiţiile de manipulare a diverselor materiale, în particular,
în ceea ce priveşte interferenta instalaţiilor de ridicat
aflate pe şantier sau în vecinătatea acestuia;
c) limitarea
manipulării manuale a sarcinilor;
d) delimitarea
şi amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale, în mod
deosebit dacă se depoziteaza materiale sau substanţe periculoase;
e)
condiţiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deşeurilor
şi a materialelor rezultate din daramari, demolări şi demontari;
f)
condiţiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;
g) utilizarea
mijloacelor de protecţie colectivă şi a instalaţiei
electrice generale;
h)
măsurile care privesc interactiunile de pe şantier.
ART. 21
Planul de
securitate şi sănătate trebuie sa fie completat şi adaptat
în funcţie de evoluţia şantierului şi de durata
efectivă a lucrărilor sau a fazelor de lucru.
ART. 22
Planul de
securitate şi sănătate trebuie sa se afle în permanenta pe
şantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii
de munca, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi
sănătate în munca sau de reprezentanţii lucrătorilor,
cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii.
ART. 23
Planul de
securitate şi sănătate trebuie sa fie păstrat de către
managerul de proiect timp de 5 ani de la data recepţiei finale a
lucrării.
SECŢIUNEA
a 2-a
Planul propriu
de securitate şi sănătate
ART. 24
Planul propriu
de securitate şi sănătate cuprinde ansamblul de măsuri de
securitate şi sănătate specifice fiecărui antreprenor sau
subantreprenor.
ART. 25
Atunci
când un antreprenor se angajează sa realizeze lucrări pe
şantier, acesta trebuie sa pună planul propriu de securitate şi
sănătate la dispoziţia managerului de proiect, beneficiarului
sau coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate,
după caz.
ART. 26
Antreprenorul
trebuie sa stabilească acest plan în cel mult 30 de zile de la data
contractării lucrării.
ART. 27
Planul propriu
de securitate şi sănătate trebuie sa fie armonizat cu planul de
securitate şi sănătate al şantierului.
ART. 28
Antreprenorul
care executa cu unul ori mai mulţi subantreprenori, în totalitate
sau o parte din lucrările care trebuie sa respecte prevederile planului de
securitate şi sănătate, trebuie sa le transmită acestora un
exemplar al planului propriu şi, dacă este cazul, un document care
cuprinde măsurile generale de securitate şi sănătate pentru
lucrările şantierului ce intra în responsabilitatea sa.
ART. 29
La elaborarea
planului propriu de securitate şi sănătate subantreprenorul
trebuie sa ţină seama de informaţiile furnizate de către
antreprenor şi de prevederile planului de securitate şi
sănătate al şantierului.
ART. 30
Subantreprenorul
trebuie sa elaboreze planul propriu de securitate şi sănătate
în cel mult 30 de zile de la data contractării lucrării cu
antreprenorul.
ART. 31
Planul propriu
de securitate şi sănătate trebuie sa conţină cel
puţin următoarele:
a) numele
şi adresa antreprenorului/subantreprenorului;
b) numărul
lucrătorilor pe şantier;
c) numele
persoanei desemnate sa conducă executarea lucrărilor, dacă este
cazul;
d) durata
lucrărilor, indicând data începerii acestora;
e) analiza
proceselor tehnologice de execuţie care pot afecta sănătatea
şi securitatea lucrătorilor şi a celorlalţi
participanţi la procesul de munca pe şantier;
f) evaluarea
riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de
echipamentele de munca folosite, de utilizarea substanţelor sau
preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea
şantierului;
g) măsuri
pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii
lucrătorilor, specifice lucrărilor pe care
antreprenorul/subantreprenorul le executa pe şantier, inclusiv măsuri
de protecţie colectivă şi măsuri de protecţie
individuală.
ART. 32
Înainte
de începerea lucrărilor pe şantier de către
antreprenor/subantreprenor, planul propriu de securitate şi
sănătate trebuie sa fie consultat şi avizat de către
coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe
durata realizării lucrării, medicul de medicina muncii şi
membrii comitetului de securitate şi sănătate sau de către
reprezentanţii lucrătorilor, cu raspunderi specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
ART. 33
Planul propriu
de securitate şi sănătate trebuie sa fie actualizat ori de
câte ori este cazul.
ART. 34
Un exemplar
actualizat al planului propriu de securitate şi sănătate trebuie
sa se afle în permanenta pe şantier pentru a putea fi consultat, la
cerere, de către inspectorii de munca, inspectorii sanitari, membrii
comitetului de securitate şi sănătate în munca sau de
reprezentanţii lucrătorilor, cu raspunderi specifice în
domeniul securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor.
ART. 35
Planul propriu
de securitate şi sănătate trebuie sa fie păstrat de
către antreprenor timp de 5 ani de la data recepţiei finale a
lucrării.
SECŢIUNEA
a 3-a
Registrul de
coordonare
ART. 36
Registrul de
coordonare cuprinde ansamblul de documente redactate de către
coordonatorii în materie de securitate şi sănătate,
informaţii privind evenimentele care au loc pe şantier,
constatările efectuate şi deciziile luate.
ART. 37
Coordonatorii
în materie de securitate şi sănătate trebuie sa consemneze
în registrul de coordonare:
a) numele
şi adresele antreprenorilor, subantreprenorilor şi data
intervenţiei fiecăruia pe şantier;
b) lista cu
efectivul lucrătorilor pe şantier şi durata prevăzută
pentru efectuarea lucrărilor;
c) evenimentele
importante care trebuie luate în considerare la realizarea proiectului,
respectiv a lucrărilor, constatările şi deciziile adoptate;
d)
observaţiile, informaţiile şi propunerile privind securitatea
şi sănătatea în munca aduse la cunostinta beneficiarului,
managerului de proiect sau celor care intervin pe şantier şi
eventualele raspunsuri ale acestora;
e)
observaţiile şi propunerile antreprenorilor şi
subantreprenorilor privind securitatea şi sănătatea în
munca;
f) abaterile de
la prevederile planului de securitate şi sănătate;
g) rapoartele
vizitelor de control pe şantier şi ale întrunirilor,
dispoziţiile care trebuie transmise;
h) incidente
şi accidente care au avut loc.
ART. 38
Coordonatorul
în materie de securitate şi sănătate pe durata
elaborării proiectului lucrării trebuie sa transmită
coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe
durata realizării lucrării registrul de coordonare, pe baza unui
proces-verbal care va fi atasat la registru.
ART. 39
Coordonatorii
în materie de securitate şi sănătate trebuie sa prezinte
registrul de coordonare, la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de
munca şi inspectorilor sanitari.
ART. 40
Registrul de
coordonare trebuie păstrat de către coordonatorul în materie de
securitate şi sănătate timp de 5 ani de la data recepţiei
finale a lucrării.
SECŢIUNEA
a 4-a
Dosarul de
intervenţii ulterioare
ART. 41
Dosarul de
intervenţii ulterioare trebuie sa cuprindă:
a)
documentaţia de intervenţii ulterioare, cum ar fi planuri şi
note tehnice;
b) prevederi
şi informaţii utile pentru efectuarea interventiilor ulterioare
în condiţii de securitate şi sănătate.
ART. 42
Dosarul de
intervenţii ulterioare se întocmeşte încă din faza
de proiectare a lucrării de către coordonatorul în materie de
securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului
lucrării sau de către proiectant, după caz.
ART. 43
Dosarul de intervenţii
ulterioare trebuie sa fie transmis coordonatorului în materie de
securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării,
pe baza de proces-verbal care se ataşează la dosar.
ART. 44
După
recepţia finala a lucrării dosarul de intervenţii ulterioare
trebuie transmis beneficiarului pe baza unui proces-verbal care se
ataşează la dosar.
ART. 45
În cazul
unei intervenţii ulterioare, beneficiarul trebuie sa pună la
dispoziţie coordonatorului în materie de securitate şi
sănătate desemnat pe durata interventiilor ulterioare un exemplar al
dosarului de intervenţii ulterioare.
ART. 46
Coordonatorul
în materie de securitate şi sănătate desemnat pe perioada
interventiilor ulterioare trebuie sa completeze dosarul de intervenţii
ulterioare şi sa efectueze eventuale modificări cerute de noile
lucrări.
CAP. IV
Declaraţia
prealabilă
ART. 47
Beneficiarul
lucrării sau managerul de proiect trebuie sa întocmească o
declaraţie prealabilă în următoarele situaţii:
a) durata
lucrărilor este apreciată a fi mai mare de 30 de zile lucrătoare
şi pe şantier lucrează simultan mai mult de 20 de
lucrători;
b) volumul de
mana de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni-zi.
ART. 48
Declaraţia
va fi întocmită conform anexei nr. 3 şi va fi comunicată
inspectoratului teritorial de munca pe raza căruia se vor desfasura
lucrările, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea
acestora.
ART. 49
Textul
declaraţiei prealabile trebuie sa fie afişat pe şantier,
în loc vizibil, înainte de începerea lucrărilor.
ART. 50
Textul
declaraţiei prealabile trebuie actualizat ori de câte ori au loc
schimbări.
CAP. V
Elaborarea
proiectului lucrării
SECŢIUNEA
1
Principii
generale de securitate şi sănătate aplicabile proiectului
lucrării
ART. 51
Încă
din faza de conceptie, studiu şi elaborare a proiectului lucrării,
managerul de proiect, proiectantul şi, atunci când este cazul,
beneficiarul trebuie sa ia în considerare principiile generale de prevenire
în materie de securitate şi sănătate prevăzute
în legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE,
în special în ceea ce priveşte:
a) alegerea
soluţiilor arhitecturale, tehnice şi/sau organizatorice în
scopul planificarii diferitelor lucrări ori faze de lucru care se
desfăşoară simultan sau succesiv;
b) estimarea
timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru.
ART. 52
În faza
de conceptie, studiu şi elaborare a proiectului lucrării trebuie sa
se ţină seama, ori de câte ori este necesar, de toate planurile
de securitate şi de sănătate şi de toate dosarele
întocmite conform art. 54 lit. b) şi c) sau adaptate conform art. 58
lit. c).
SECŢIUNEA
a 2-a
Desemnarea
coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe
durata elaborării proiectului lucrării
ART. 53
Desemnarea
coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe
durata elaborării proiectului lucrării trebuie sa se facă
înainte de începerea fazei de elaborare a proiectului lucrării.
SECŢIUNEA
a 3-a
Atribuţiile coordonatorului în materie de securitate şi
sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării
ART. 54
Coordonatorul
în materie de securitate şi sănătate pe durata
elaborării proiectului lucrării, numit în conformitate cu art.
6, are următoarele atribuţii:
a) sa
coordoneze aplicarea prevederilor art. 51 şi 52;
b) sa elaboreze
sau sa solicite sa se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de
securitate şi sănătate, precizând regulile aplicabile
şantierului respectiv şi ţinând seama de
activităţile de exploatare care au loc în cadrul acestuia;
c) sa
pregătească un dosar de intervenţii ulterioare, adaptat
caracteristicilor lucrării, conţinând elementele utile în
materie de securitate şi sănătate de care trebuie sa se
ţină seama în cursul eventualelor lucrări ulterioare;
d) sa adapteze
planul de securitate şi sănătate la fiecare modificare
adusă proiectului;
e) sa
transmită elementele planului de securitate şi sănătate
tuturor celor cu responsabilităţi în domeniu;
f) sa
deschidă un registru de coordonare şi sa-l completeze;
g) sa
transmită planul de securitate şi sănătate, registrul de
coordonare şi dosarul de intervenţii ulterioare beneficiarului
şi/sau managerului de proiect şi coordonatorului în materie de
securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării;
h) sa participe
la întrunirile organizate de beneficiar şi/sau de managerul de
proiect;
i) sa
stabilească, în colaborare cu beneficiarul şi/sau managerul de
proiect, măsurile generale de securitate şi sănătate
aplicabile şantierului;
j) sa
armonizeze planurile proprii de securitate şi sănătate ale
antreprenorilor cu planul de securitate şi sănătate al
şantierului;
k) sa
organizeze coordonarea între proiectanţi;
l) sa
ţină seama de toate eventualele interferente ale
activităţilor de pe şantier.
ART. 55
Coordonatorul
în materie de securitate şi sănătate pe durata
elaborării proiectului lucrării trebuie sa aibă competenta necesară
exercitării funcţiei:
a) experienta
profesională de minimum 5 ani în arhitectura, construcţii sau
conducerea santierelor;
b) formare
specifica de coordonator în materie de securitate şi
sănătate, actualizată la fiecare 3 ani.
CAP. VI
Realizarea lucrării
SECŢIUNEA
1
Principii
generale aplicabile pe durata realizării lucrării
ART. 56
Pe toată
durata realizării lucrării angajatorii şi lucrătorii
independenţi trebuie sa respecte obligaţiile generale ce le revin
în conformitate cu prevederile din legislaţia nationala care
transpune Directiva 89/391/CEE, în special în ceea ce
priveşte:
a)
menţinerea şantierului în ordine şi într-o stare de
curăţenie corespunzătoare;
b) alegerea
amplasamentului posturilor de lucru, ţinând seama de condiţiile
de acces la aceste posturi;
c) stabilirea
căilor şi zonelor de acces sau de circulaţie;
d) manipularea
în condiţii de siguranta a diverselor materiale;
e)
întreţinerea, controlul înainte de punerea în
funcţiune şi controlul periodic al echipamentelor de munca utilizate,
în scopul eliminării defectiunilor care ar putea sa afecteze
securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
f) delimitarea
şi amenajarea zonelor de depozitare şi inmagazinare a diverselor
materiale, în special a materialelor sau substanţelor periculoase;
g)
condiţiile de deplasare a materiilor şi materialelor periculoase
utilizate;
h) stocarea,
eliminarea sau evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din
daramari, demolări şi demontari;
i) adaptarea,
în funcţie de evoluţia şantierului, a duratei de
execuţie efectivă stabilită pentru diferite tipuri de
lucrări sau faze de lucru;
j) cooperarea
dintre angajatori şi lucrătorii independenţi;
k)
interactiunile cu orice alt tip de activitate care se realizează în
cadrul sau în apropierea şantierului.
SECŢIUNEA
a 2-a
Desemnarea
coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe
durata realizării lucrării
ART. 57
Atunci când
beneficiarul sau managerul de proiect desemnează un coordonator în
materie de securitate şi sănătate pe durata realizării
lucrării, altul decât cel desemnat pe perioada realizării
proiectului, aceasta desemnare va avea loc înaintea începerii
lucrărilor pe şantier.
SECŢIUNEA
a 3-a
Atribuţiile coordonatorului în materie de securitate şi
sănătate pe durata realizării lucrării
ART. 58
Coordonatorul
în materie de securitate şi sănătate pe durata
realizării lucrării, numit în conformitate cu art. 7, are
următoarele atribuţii:
a) sa
coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire şi de securitate
la alegerea soluţiilor tehnice şi/sau organizatorice în scopul
planificarii diferitelor lucrări sau faze de lucru care se
desfăşoară simultan ori succesiv şi la estimarea timpului
necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru;
b) sa
coordoneze punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru a se
asigura ca angajatorii şi, dacă este cazul, lucrătorii
independenţi respecta principiile prevăzute la art. 56, într-un
mod coerent şi responsabil, şi aplica planul de securitate şi
sănătate prevăzut la art. 54 lit. b);
c) sa adapteze
sau sa solicite sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate
şi sănătate prevăzut la art. 54 lit. b) şi ale
dosarului de intervenţii ulterioare prevăzut la art. 54 lit. c),
în funcţie de evoluţia lucrărilor şi de eventualele
modificări intervenite;
d) sa
organizeze cooperarea între angajatori, inclusiv a celor care se succed
pe şantier, şi coordonarea activităţilor acestora, privind
protecţia lucrătorilor, prevenirea accidentelor şi a riscurilor
profesionale care pot afecta sănătatea lucrătorilor, informarea
reciprocă şi informarea lucrătorilor şi a
reprezentanţilor acestora şi, dacă este cazul, informarea
lucrătorilor independenţi;
e) sa
coordoneze activităţile care urmăresc aplicarea corecta a
instrucţiunilor de lucru şi de securitate a muncii;
f) sa ia
măsurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa aibă acces
pe şantier;
g) sa
stabilească, în colaborare cu managerul de proiect şi
antreprenorul, măsurile generale aplicabile şantierului;
h) sa
ţină seama de toate interferentele activităţilor din
perimetrul şantierului sau din vecinătatea acestuia;
i) sa
stabilească, împreună cu antreprenorul, obligaţiile
privind utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă,
instalaţiilor de ridicat sarcini, accesul pe şantier;
j) sa efectueze
vizite comune pe şantier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor,
înainte ca aceştia sa redacteze planul propriu de securitate şi
sănătate;
k) sa avizeze
planurile de securitate şi sănătate elaborate de antreprenori
şi modificările acestora.
ART. 59
Coordonatorul
în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării
lucrării trebuie sa aibă competenta necesară exercitării
funcţiei:
a) experienta
profesională în construcţii sau în conducerea
şantierului de minimum 5 ani;
b) formare
specifica de coordonator în materie de securitate şi
sănătate, actualizată la fiecare 3 ani.
CAP. VII
Obligaţiile beneficiarului, managerului de proiect, angajatorilor
şi lucrătorilor independenţi
SECŢIUNEA
1
Obligaţiile beneficiarului şi ale managerului de proiect
ART. 60
Atunci când
un beneficiar sau un manager de proiect a desemnat unul ori mai mulţi
coordonatori în materie de securitate şi sănătate pentru a
executa sarcinile prevăzute la art. 54 şi 58, acesta nu va fi
exonerat de răspunderile care îi revin în acest domeniu.
ART. 61
În
vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor din şantier, managerul de
proiect are, în principal, următoarele obligaţii:
a) sa aplice
principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de munca;
b) sa coopereze
cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate
în timpul fazelor de proiectare şi de realizare a lucrărilor;
c) sa ia
în considerare observaţiile coordonatorilor în materie de
securitate şi sănătate consemnate în registrul de
coordonare;
d) sa
stabilească măsurile generale de securitate şi
sănătate aplicabile şantierului, consultandu-se cu coordonatorii
în materie de securitate şi sănătate;
e) sa redacteze
un document de colaborare practica cu coordonatorii în materie de
securitate şi sănătate.
SECŢIUNEA
a 2-a
Obligaţiile angajatorilor
ART. 62
Punerea
în aplicare a art. 54, 58 şi 60 nu aduce atingere principiului
răspunderii angajatorilor prevăzut în legislaţia nationala
care transpune Directiva 89/391/CEE.
ART. 63
În
vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor din şantier în
condiţiile prevăzute la art. 58 şi 60, angajatorii au, în
principal, următoarele obligaţii:
a) sa respecte
obligaţiile generale ale angajatorilor în conformitate cu
prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE;
b) sa
îndeplinească şi sa urmărească respectarea planului
de securitate şi sănătate de către toţi
lucrătorii din şantier;
c) sa ia
măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 56, în
conformitate cu cerinţele minime stabilite în anexa nr. 4;
d) sa
ţină seama de indicaţiile coordonatorilor în materie de
securitate şi sănătate sau ale şefului de şantier
şi sa le îndeplinească pe toată perioada execuţiei lucrărilor;
e) sa informeze
lucrătorii independenţi cu privire la măsurile de securitate
şi sănătate care trebuie aplicate pe şantier şi sa
pună la dispoziţie acestora instrucţiuni adecvate;
f) sa redacteze
planurile proprii de securitate şi sănătate şi sa le
transmită coordonatorilor în materie de securitate şi
sănătate.
ART. 64
În
vederea menţinerii securităţii şi
sănătăţii pe şantier, atunci când ei
înşişi executa o activitate profesională pe şantier,
angajatorii trebuie sa respecte:
a) prevederile
din legislaţia nationala care transpune prevederile Directivei 89/391/CEE
referitoare la obligaţiile angajaţilor, echipamentul de munca,
echipamentul individual de protecţie;
b)
indicaţiile coordonatorului sau coordonatorilor în materie de
securitate şi sănătate în munca.
SECŢIUNEA
a 3-a
Obligaţiile lucrătorilor independenţi
ART. 65
În
vederea menţinerii securităţii şi
sănătăţii pe şantier, lucrătorii
independenţi trebuie:
a) sa respecte,
pe toată durata execuţiei lucrării, măsurile de securitate
şi sănătate, în conformitate cu legislaţia nationala
care transpune Directiva 89/391/CEE şi, în particular, prevederile
art. 56;
b) sa respecte
dispoziţiile minime de securitate şi sănătate stabilite
în anexa nr. 4;
c) sa-şi desfăşoare
activitatea conform cerinţelor de securitate şi sănătate
stabilite pentru şantierul respectiv;
d) sa participe
la orice acţiune coordonata de prevenire a riscurilor de accidentare
şi imbolnavire profesională pe şantier;
e) sa utilizeze
echipamente de munca ce îndeplinesc condiţiile de securitate şi
sănătate;
f) sa
aleagă şi sa utilizeze echipamente individuale de protecţie
conform riscurilor la care sunt expusi;
g) sa respecte
indicaţiile şi sa îndeplinească instrucţiunile
coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate;
h) sa respecte
prevederile planului de securitate şi sănătate.
CAP. VIII
Informarea
lucrătorilor
ART. 66
Lucrătorii
şi/sau reprezentanţii lor trebuie sa fie informati asupra măsurilor
ce trebuie luate privind securitatea şi sănătatea lor pe
şantier.
ART. 67
Informaţiile trebuie sa fie pe înţelesul
lucrătorilor cărora le sunt adresate.
CAP. IX
Consultarea
şi participarea lucrătorilor
ART. 68
Consultarea
şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor
acestora privind prevederile art. 56, 58 şi 63 trebuie sa se realizeze
conform legislaţiei naţionale care transpune Directiva 89/391/CEE.
ART. 69
Atunci
când este necesar, ţinând seama de gradul de risc şi de
importanta şantierului, consultarea şi participarea lucrătorilor
şi/sau a reprezentanţilor acestora din întreprinderile care
îşi desfăşoară activitatea pe acelaşi
şantier trebuie sa se realizeze cu o coordonare adecvată.
ART. 70
În scopul
consultării şi participării lucrătorilor, trebuie pusă
la dispoziţie acestora sau, după caz, reprezentanţilor lor o
copie a planului de securitate şi sănătate şi a
eventualelor sale modificări.
CAP. X
Dispoziţii
tranzitorii şi finale
ART. 71
Anexele nr. 1-4
fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART. 72
Regulamentul
privind formarea specifica de coordonator în materie de securitate
şi sănătate prevăzut la art. 55 şi 59 se va stabili
prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi
familiei.
ART. 73
Prezenta
hotărâre intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.
Prezenta
hotărâre transpune Directiva 92/57/CEE privind cerinţele minime
de securitate şi sănătate pe santierele temporare şi
mobile, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor
Europene (JOCE) nr. L 245/1992.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemnează:
---------------
Ministrul muncii,
solidarităţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul transporturilor,
construcţiilor
şi turismului,
Gheorghe Dobre
Ministrul sănătăţii,
Gheorghe Eugen Nicolaescu
p. Ministrul integrării europene,
Adrian Ciocanea,
secretar de stat
Bucureşti,
2 martie 2006.
Nr. 300.
ANEXA 1
LISTA NEEXHAUSTIVA
a lucrărilor de construcţii sau de inginerie civilă
1.
Excavaţii
2. Terasamente
3.
Construcţii
4. Montarea
şi demontarea elementelor prefabricate
5.
Amenajări sau instalaţii
6.
Transformări
7. Renovari
8.
Reparaţii
9. Daramari
10.
Demolări
11. Mentenanta
12. Întreţinere -
lucrări de zugraveli şi curatare
13. Asanari
14.
Consolidări
15.
Modernizări
16. Reabilitari
17. Extinderi
18. Restaurari
19. Demontari
ANEXA 2
LISTA NEEXHAUSTIVA
a lucrărilor care implica riscuri specifice
pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor
1. Lucrări
care expun lucrătorii la riscul de a fi ingropati sub alunecări de
teren, inghititi de terenuri mocirloase/ mlastinoase ori de a cădea de la
înălţime, datorită naturii activităţii
desfăşurate, procedeelor folosite sau mediului
înconjurător al locului de munca
2. Lucrări
în care expunerea la substanţe chimice sau biologice prezintă
un risc particular pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor ori pentru care supravegherea sănătăţii
lucrătorilor este o cerinta legală
3. Lucrări
cu expunere la radiatii ionizante pentru care prevederile legale specifice
obliga la delimitarea de zone controlate sau supravegheate
4. Lucrări în apropierea
liniilor electrice de inalta tensiune
5. Lucrări
care expun la risc de inec
6. Lucrări
de puţuri, terasamente subterane şi tuneluri
7. Lucrări
cu tuburi cu aer comprimat
8. Lucrări
care implica folosirea de explozibili
9. Lucrări
de montare şi demontare a elementelor prefabricate grele.
ANEXA 3
CONŢINUTUL DECLARAŢIEI PREALABILE
1. Data
comunicării
2. Adresa
exactă a şantierului
3. Beneficiarul
(beneficiarii) lucrării (numele şi adresele)
4. Tipul
lucrării
5. Managerul
(managerii) de proiect (numele şi adresa)
6.
Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate şi
sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării (numele
şi adresa)
7. Coordonatorul
(coordonatorii) în materie de securitate şi sănătate pe
durata realizării lucrării (numele şi adresa)
8. Data
prevăzută pentru începerea lucrării
9. Durata
estimativă a lucrărilor pe şantier
10.
Numărul maxim estimat de lucrători pe şantier
11.
Numărul de antreprenori/subantreprenori şi de lucrători
independenţi prevăzut pe şantier
12. Datele de
identificare a antreprenorilor, subantreprenorilor şi/sau
lucrătorilor independenţi deja selecţionaţi.
ANEXA 4
CERINŢE
MINIME
de securitate şi sănătate pentru santiere
Observaţii
preliminare
Obligaţiile prevăzute în prezenta anexa se aplica de
fiecare data când caracteristicile şantierului ori ale
activităţii, circumstanţele sau un risc o cer.
În sensul
prezentei anexe, termenul încăperi înseamnă, printre
altele, baraci.
PARTEA A
Cerinţe
minime generale pentru locurile de munca din santiere
1. Stabilitate
şi soliditate
1.1.
Materialele, echipamentele şi, în general, orice element care, la o
deplasare oarecare, poate afecta securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, trebuie fixate într-un mod adecvat şi sigur.
1.2. Accesul pe
orice suprafata de material care nu are o rezistenta suficienta nu este permis
decât dacă se folosesc echipamente sau mijloace
corespunzătoare, astfel încât lucrul sa se
desfăşoare în condiţii de siguranta.
2.
Instalaţii de distribuţie a energiei
2.1.
Instalaţiile trebuie proiectate, realizate şi utilizate astfel
încât sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar
lucrătorii sa fie protejati corespunzător contra riscurilor de
electrocutare prin atingere directa ori indirecta.
2.2. La
proiectarea, realizarea şi alegerea materialului şi a dispozitivelor
de protecţie trebuie sa se ţină seama de tipul şi puterea
energiei distribuite, de condiţiile de influenta externe şi de
competenta persoanelor care au acces la părţi ale instalaţiei.
3. Căile
şi ieşirile de urgenta
3.1. Căile
şi ieşirile de urgenta trebuie sa fie în permanenta libere
şi sa conducă în modul cel mai direct posibil într-o zona
de securitate.
3.2. În
caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie sa poată fi evacuate
rapid şi în condiţii de securitate maxima pentru
lucrători.
3.3. Numărul,
amplasarea şi dimensiunile căilor şi iesirilor de urgenta se
determina în funcţie de utilizare, de echipament şi de
dimensiunile şantierului şi ale încăperilor, precum
şi de numărul maxim de persoane care pot fi prezente.
3.4. Căile
şi ieşirile de urgenta trebuie semnalizate în conformitate cu
prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE.
Panourile de
semnalizare trebuie sa fie realizate dintr-un material suficient de rezistent
şi sa fie amplasate în locuri corespunzătoare.
3.5. Pentru a
putea fi utilizate în orice moment, fără dificultate,
căile şi ieşirile de urgenta, precum şi căile de
circulaţie şi uşile care au acces la acestea nu trebuie sa fie
blocate cu obiecte.
3.6. Căile
şi ieşirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevăzute
cu iluminare de siguranta, de intensitate suficienta în caz de pana de
curent.
4. Detectarea
şi stingerea incendiilor
4.1. În
funcţie de caracteristicile şantierului şi de dimensiunile
şi destinaţia încăperilor, de echipamentele prezente, de
caracteristicile fizice şi chimice ale substanţelor sau ale
materialelor prezente, precum şi de numărul maxim de persoane care
pot fi prezente, este necesar sa fie prevăzute un număr suficient de
dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor, precum şi,
dacă este cazul, un număr suficient de detectoare de incendiu şi
de sisteme de alarma.
4.2.
Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu şi
sistemele de alarma trebuie întreţinute şi verificate în
mod periodic.
La intervale
periodice trebuie sa se efectueze încercări şi exercitii
adecvate.
4.3.
Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie sa fie
accesibile şi uşor de manipulat.
4.4. Acestea
trebuie sa fie semnalizate conform prevederilor din legislaţia nationala
care transpune Directiva 92/58/CEE.
Panourile de
semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistente şi amplasate în
locuri corespunzătoare.
5.
Ventilaţie
Ţinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de
cerinţele fizice impuse lucrătorilor, trebuie luate măsuri
pentru a asigura lucrătorilor aer proaspăt în cantitate
suficienta.
Dacă se
foloseşte o instalatie de ventilaţie, aceasta trebuie
menţinută în stare de funcţionare şi nu trebuie sa
expuna lucrătorii la curenţi de aer care le pot afecta
sănătatea.
Atunci
când este necesar pentru sănătatea lucrătorilor, un sistem
de control trebuie sa semnalizeze orice oprire accidentala a instalaţiei.
6. Expunerea la
riscuri particulare
6.1. Lucrătorii nu trebuie sa fie
expusi la niveluri de zgomot nocive sau unei influente exterioare nocive, cum
ar fi: gaze, vapori, praf.
6.2. Atunci
când lucrătorii trebuie sa pătrundă într-o zona a
carei atmosfera este susceptibilă sa conţină o substanta toxica
sau nociva, sa aibă un conţinut insuficient de oxigen sau sa fie
inflamabila, atmosfera contaminata trebuie controlată şi trebuie
luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni orice pericol.
6.3.
Într-un spaţiu închis un lucrator nu poate fi în nici un
caz expus la o atmosfera cu risc ridicat.
Lucrătorul
trebuie cel puţin sa fie supravegheat în permanenta din exterior
şi trebuie luate toate măsurile corespunzătoare pentru a i se
putea acorda primul ajutor, efectiv şi imediat.
7. Temperatura
În timpul
programului de lucru, temperatura trebuie sa fie adecvată organismului
uman, ţinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de
solicitarile fizice la care sunt supuşi lucrătorii.
8. Iluminatul
natural şi artificial al posturilor de lucru, încăperilor
şi căilor de circulaţie de pe şantier
8.1. Posturile
de lucru, încăperile şi căile de circulaţie trebuie
sa dispună, în măsura în care este posibil, de suficienta
lumina naturala.
Atunci când
lumina zilei nu este suficienta şi, de asemenea, pe timpul nopţii
locurile de munca trebuie sa fie prevăzute cu lumina artificiala
corespunzătoare şi suficienta.
Atunci
când este necesar, trebuie utilizate surse de lumina portabile, protejate
contra socurilor.
Culoarea
folosită pentru iluminatul artificial nu trebuie sa modifice sau sa
influenteze perceptia semnalelor ori a panourilor de semnalizare.
8.2.
Instalaţiile de iluminat ale încăperilor, posturilor de lucru
şi ale căilor de circulaţie trebuie amplasate astfel
încât sa nu prezinte risc de accidentare pentru lucrători.
8.3.
Încăperile, posturile de lucru şi căile de circulaţie
în care lucrătorii sunt expusi la riscuri în cazul
întreruperii functionarii iluminatului artificial, trebuie sa fie
prevăzute cu iluminat de siguranta de o intensitate suficienta.
9. Usi şi
porţi
9.1. Uşile
culisante trebuie sa fie prevăzute cu un sistem de siguranta care sa
împiedice ieşirea de pe sine şi căderea lor.
9.2. Uşile
şi porţile care se deschid în sus trebuie sa fie prevăzute
cu un sistem de siguranta care sa împiedice căderea lor.
9.3. Uşile
şi porţile situate de-a lungul căilor de siguranta trebuie sa
fie semnalizate corespunzător.
9.4. În
vecinătatea imediata a portilor destinate circulaţiei vehiculelor
trebuie sa existe usi pentru pietoni. Acestea trebuie sa fie semnalizate
în mod vizibil şi trebuie sa fie menţinute libere în
permanenta.
9.5. Uşile
şi porţile mecanice trebuie sa funcţioneze fără sa
prezinte pericol de accidentare pentru lucrători.
Acestea trebuie
sa fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile şi
uşor de identificat, cu excepţia celor care se deschid automat
în caz de pana de energie, şi trebuie sa poată fi deschise
manual.
10. Cai de
circulaţie - zone periculoase
10.1.
Căile de circulaţie, inclusiv scarile mobile, scarile fixe, cheiurile
şi rampele de încărcare, trebuie sa fie calculate, plasate
şi amenajate, precum şi accesibile astfel încât sa
poată fi utilizate uşor, în deplina securitate şi în
conformitate cu destinaţia lor, iar lucrătorii aflaţi în
vecinătatea acestor cai de circulaţie sa nu fie expusi nici unui
risc.
10.2.
Căile care servesc la circulaţia persoanelor şi/sau a
mărfurilor, precum şi cele unde au loc operaţiile de
încărcare sau descărcare trebuie sa fie dimensionate în
funcţie de numărul potenţial de utilizatori şi de tipul de
activitate.
Dacă sunt
utilizate mijloace de transport pe căile de circulaţie, o distanta de
securitate suficienta sau mijloace de protecţie adecvate trebuie
prevăzute pentru ceilalţi utilizatori ai locului.
Căile de
circulaţie trebuie sa fie clar semnalizate, verificate periodic şi
întreţinute.
10.3.
Căile de circulaţie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel
încât sa existe o distanta suficienta fata de usi, porţi,
treceri pentru pietoni, culoare şi scări.
10.4. Dacă
şantierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie
prevăzute cu dispozitive care sa evite pătrunderea lucrătorilor
fără atribuţii de serviciu în zonele respective.
Trebuie luate
măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii
abilitaţi sa pătrundă în zonele periculoase.
Zonele
periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil.
11. Cheiuri
şi rampe de încărcare
11.1. Cheiurile
şi rampele de încărcare trebuie sa fie corespunzătoare
dimensiunilor incarcaturilor ce se transporta.
11.2. Cheiurile
de încărcare trebuie sa aibă cel puţin o ieşire.
11.3. Rampele
de încărcare trebuie sa fie sigure, astfel încât
lucrătorii sa nu poată cădea.
12. Spaţiu
pentru libertatea de mişcare la postul de lucru
Suprafata
posturilor de lucru trebuie stabilită, în funcţie de
echipamentul şi materialul necesar, astfel încât
lucrătorii sa dispună de suficienta libertate de mişcare pentru
activităţile lor.
13. Primul
ajutor
13.1.
Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face
în orice moment.
De asemenea,
angajatorul trebuie sa asigure personal pregătit în acest scop.
Trebuie luate
măsuri pentru a asigura evacuarea, pentru îngrijiri medicale, a
lucrătorilor accidentati sau victime ale unei îmbolnăviri
neaşteptate.
13.2. Trebuie
prevăzute una sau mai multe încăperi de prim ajutor, în
funcţie de dimensiunile şantierului sau de tipurile de
activităţi.
13.3.
Încăperile destinate primului ajutor trebuie sa fie echipate cu
instalaţii şi cu materiale indispensabile primului ajutor şi
trebuie sa permită accesul cu brancarde.
13.4. Aceste
spaţii trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din
legislaţia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE.
13.5. Trebuie
asigurate materiale de prim ajutor în toate locurile unde condiţiile
de munca o cer.
Acestea trebuie
sa fie semnalizate corespunzător şi trebuie sa fie uşor accesibile.
Un panou de
semnalizare amplasat în loc vizibil trebuie sa indice clar adresa şi
numărul de telefon ale serviciului de urgenta.
14.
Instalaţii sanitare
14.1. Vestiare
şi dulapuri pentru îmbrăcăminte
14.1.1.
Lucrătorilor trebuie sa li se pună la dispoziţie vestiare
corespunzătoare dacă aceştia trebuie sa poarte
îmbrăcăminte de lucru şi dacă, din motive de
sănătate sau de decenta, nu li se poate cere sa se schimbe într-un
alt spaţiu.
Vestiarele
trebuie sa fie uşor accesibile, sa aibă capacitate suficienta şi
sa fie dotate cu scaune.
14.1.2.
Vestiarele trebuie sa fie suficient de incapatoare şi sa aibă
dotări care sa permită fiecărui lucrator sa îşi usuce
îmbrăcămintea de lucru, dacă este cazul, precum şi
vestimentatia şi efectele personale şi sa le poată păstra
incuiate.
În
anumite situaţii, cum ar fi existenta substanţelor periculoase, a
umiditatii, a murdariei, îmbrăcămintea de lucru trebuie sa
poată fi ţinuta separat de vestimentatia şi efectele personale.
14.1.3. Trebuie
prevăzute vestiare separate pentru bărbaţi şi femei sau o
utilizare separată a acestora.
14.1.4.
Dacă nu sunt necesare vestiare în sensul primului paragraf al pct.
14.1.1 fiecare lucrator trebuie sa dispună de un loc unde sa-şi
pună îmbrăcămintea şi efectele personale sub cheie.
14.2.
Duşuri, chiuvete
14.2.1. Atunci
când tipul de activitate sau cerinţele de curăţenie impun
acest lucru, lucrătorilor trebuie sa li se pună la dispoziţie
duşuri corespunzătoare în număr suficient.
Trebuie prevăzute
sali de duşuri, separate pentru bărbaţi şi femei, sau o
utilizare separată a acestora.
14.2.2.
Sălile de duşuri trebuie sa fie suficient de incapatoare, astfel
încât sa permită fiecărui lucrator sa îşi
facă toaleta, fără sa fie deranjat şi în condiţii
de igiena corespunzătoare.
Dusurile
trebuie prevăzute cu apa curenta, rece şi calda.
14.2.3. Atunci
când dusurile nu sunt necesare, în sensul primului paragraf al pct.
14.2.1, trebuie sa fie prevăzut un număr suficient de chiuvete cu apa
curenta calda, dacă este necesar. Acestea trebuie sa fie amplasate
în apropierea posturilor de lucru şi a vestiarelor.
Trebuie
prevăzute chiuvete separate pentru bărbaţi şi pentru femei
sau o utilizare separată a acestora atunci când acest lucru este necesar
din motive de decenta.
14.2.4.
Dacă încăperile cu duşuri sau cu chiuvete sunt separate de
vestiare, aceste încăperi trebuie sa comunice între ele.
14.3. Cabine de
WC-uri şi chiuvete
În
apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihna, a
vestiarelor şi a salilor de duşuri lucrătorii trebuie sa
dispună de locuri speciale, dotate cu un număr suficient de WC-uri
şi de chiuvete, utilităţi care sa asigure nepoluarea mediului
înconjurător, de regula ecologice.
Trebuie
prevăzute cabine de WC-uri separate pentru bărbaţi şi femei
sau utilizarea separată a acestora.
15.
Încăperi pentru odihna şi/sau cazare
15.1.
Lucrătorii trebuie sa dispună de încăperi pentru odihna
şi/sau cazare uşor accesibile, atunci când securitatea ori
sănătatea lor o impun, în special datorită tipului
activităţii, numărului mare de lucrători sau distantei fata
de şantier.
15.2.
Încăperile pentru odihna şi/sau cazare trebuie sa fie suficient
de mari şi prevăzute cu un număr de mese şi de scaune
corespunzător numărului de lucrători.
15.3. Dacă
nu exista asemenea încăperi, alte facilităţi trebuie sa
fie puse la dispoziţie personalului pentru ca acesta sa le poată
folosi în timpul întreruperii lucrului.
15.4.
Încăperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar în cazuri
excepţionale trebuie sa fie dotate cu echipamente sanitare în
număr suficient, cu o sala de mese şi cu o sala de destindere.
Acestea trebuie
sa fie dotate cu paturi, dulapuri, mese şi scaune, ţinându-se
seama de numărul de lucrători. La atribuirea lor trebuie sa se
ţină seama de prezenta lucrătorilor de ambele sexe.
15.5. În
încăperile pentru odihna şi/sau cazare trebuie sa se ia
măsuri corespunzătoare pentru protecţia nefumatorilor impotriva
disconfortului produs de fumul de tutun.
16. Femei
gravide şi mame care alapteaza
Femeile gravide
şi mamele care alapteaza trebuie sa aibă posibilitatea de a se odihni
în poziţie culcata, în condiţii corespunzătoare.
17.
Lucrători cu dizabilitati
Locurile de
munca trebuie sa fie amenajate ţinându-se seama, dacă este
cazul, de lucrătorii cu dizabilitati.
Aceasta
dispoziţie se aplica în special uşilor, căilor de
comunicaţie, scarilor, dusurilor, chiuvetelor, WC-urilor şi
posturilor de lucru folosite sau ocupate direct de către lucrătorii
cu dizabilitati.
18.
Dispoziţii diverse
18.1.
Intrările şi perimetrul şantierului trebuie sa fie semnalizate
astfel încât sa fie vizibile şi identificabile în mod
clar.
18.2.
Lucrătorii trebuie sa dispună de apa potabilă pe şantier
şi, eventual, de alta băutura corespunzătoare şi
nealcoolica, în cantităţi suficiente, atât în
încăperile pe care le ocupa, cat şi în vecinătatea
posturilor de lucru.
18.3.
Lucrătorii trebuie sa dispună de condiţii pentru a lua masa
în mod corespunzător şi, dacă este cazul, sa dispună
de facilităţi pentru a-şi pregati masa în condiţii
corespunzătoare.
PARTEA B
CERINŢE MINIME
specifice pentru posturile de lucru din santiere
Observaţii
preliminare
Atunci când
situaţii particulare o cer, clasificarea cerinţelor minime în
doua secţiuni, asa cum sunt prezentate mai jos, nu trebuie sa fie
considerată obligatorie.
SECŢIUNEA
1
Posturi de
lucru din santiere, în interiorul încăperilor
1. Stabilitate şi
soliditate
Încăperile trebuie sa aibă o structura şi o
stabilitate corespunzătoare tipului de utilizare.
2. Usi de
siguranta
Uşile de
siguranta trebuie sa se deschidă către exterior şi nu trebuie sa
fie incuiate, astfel încât sa poată fi deschise uşor
şi imediat de către orice persoana care are nevoie sa le utilizeze
în caz de urgenta.
Este
interzisă utilizarea uşilor culisante şi a uşilor rotative
ca usi de siguranta.
3.
Ventilaţie
Dacă sunt
folosite instalaţii de aer condiţionat sau de ventilaţie
mecanică, acestea trebuie sa funcţioneze astfel încât
lucrătorii sa nu fie expusi curentilor de aer.
Orice depunere
sau impuritate care poate crea un risc imediat pentru sănătatea
lucrătorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminata rapid.
4. Temperatura
4.1.
Temperatura în încăperile de odihna, încăperile
pentru personalul de serviciu permanent, încăperile sanitare,
cantine şi încăperile de prim ajutor trebuie sa corespundă
destinaţiei specifice acestor încăperi.
4.2.
Ferestrele, luminatoarele şi pereţii de sticla trebuie sa
permită evitarea luminii solare excesive, în funcţie de natura
activităţii şi destinaţia incaperii.
5. Iluminatul
natural şi artificial
Locurile de
munca trebuie, pe cat posibil, sa dispună de lumina naturala suficienta
şi sa fie echipate cu dispozitive care sa permită un iluminat
artificial adecvat, pentru a proteja securitatea şi sănătatea
lucrătorilor.
6. Pardoselile,
pereţii şi plafoanele încăperilor
6.1.
Pardoselile încăperilor trebuie sa fie lipsite de proeminente, de
găuri sau de planuri înclinate periculoase. Pardoselile trebuie sa
fie fixe, stabile şi nealunecoase.
6.2.
Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor
încăperilor trebuie sa fie realizate astfel încât sa
poată fi curatate şi retencuite pentru a se obţine condiţii
de igiena corespunzătoare.
6.3.
Pereţii transparenti sau translucizi, în special pereţii
realizaţi integral din sticla, din încăperi ori din
vecinătatea posturilor de lucru şi a căilor de circulaţie
trebuie sa fie semnalizati clar. Aceştia trebuie realizaţi din
materiale securizate sau trebuie sa fie separati de posturile de lucru şi
de căile de circulaţie astfel încât lucrătorii sa nu
poată intra în contact cu pereţii şi sa nu poată fi
răniţi prin spargerea acestora.
7. Ferestre
şi luminatoare
7.1.
Ferestrele, luminatoarele şi dispozitivele de ventilaţie trebuie sa
poată fi deschise, închise, reglate şi fixate în
siguranta de către lucrători.
Atunci
când acestea sunt deschise, trebuie pozitionate astfel încât
sa nu prezinte un pericol pentru lucrători.
7.2. Ferestrele
şi luminatoarele trebuie prevăzute, încă din faza de
proiectare, cu sisteme de curatare sau trebuie sa dispună de dispozitive
care sa permită curatarea acestora fără riscuri pentru
lucrătorii care executa aceasta activitate ori pentru ceilalţi
lucrători prezenţi.
8. Usi şi
porţi
8.1.
Poziţia, numărul, materialele din care sunt realizate, precum şi
dimensiunile uşilor şi portilor sunt determinate în
funcţie de natura şi destinaţia încăperilor.
8.2. Uşile
transparente trebuie sa fie semnalizate la înălţimea vederii.
8.3. Uşile
şi porţile batante trebuie sa fie transparente sau sa fie
prevăzute cu panouri transparente.
8.4.
Suprafeţele transparente sau translucide ale uşilor şi portilor
trebuie protejate impotriva spargerii atunci când acestea nu sunt
construite dintr-un material securizat şi lucrătorii pot fi
răniţi în cazul în care acestea se sparg.
9. Căile
de circulaţie
Traseele
căilor de circulaţie trebuie sa fie puse în evidenta, în
măsura în care utilizarea încăperilor şi
echipamentul din dotare necesita acest lucru, pentru asigurarea protecţiei
lucrătorilor.
10. Măsuri
specifice pentru scări şi trotuare rulante
Scarile şi
trotuarele rulante trebuie sa funcţioneze în condiţii de
siguranta şi trebuie sa fie dotate cu dispozitivele de securitate
necesare.
Acestea trebuie
sa fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile şi
uşor de identificat.
11.
Dimensiunile şi volumul de aer al încăperilor
Încăperile de lucru trebuie sa aibă o suprafata şi
o înălţime care sa permită lucrătorilor sa
îşi desfăşoare activitatea fără riscuri pentru
securitatea, sănătatea sau confortul lor.
SECŢIUNEA a
2-a
Posturi de
lucru din santiere, în exteriorul încăperilor
1. Stabilitate
şi soliditate
1.1. Posturile
de lucru mobile ori fixe, situate la înălţime sau în
adancime, trebuie sa fie solide şi stabile, ţinându-se seama
de:
a) numărul
de lucrători care le ocupa;
b)
incarcaturile maxime care pot fi aduse şi suportate, precum şi de
repartiţia lor;
c) influentele
externe la care pot fi supuse.
Dacă
suportul şi celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o
stabilitate intrinseca, trebuie sa se asigure stabilitatea lor prin mijloace de
fixare corespunzătoare şi sigure, pentru a se evita orice deplasare
intempestiva sau involuntara a ansamblului ori a părţilor acestor
posturi de lucru.
1.2. Verificare
Stabilitatea
şi soliditatea trebuie verificate în mod corespunzător şi,
în special, după orice modificare de înălţime sau
adancime a postului de lucru.
2.
Instalaţii de distribuţie a energiei
2.1.
Instalaţiile de distribuţie a energiei care se afla pe şantier,
în special cele care sunt supuse influentelor externe, trebuie verificate
periodic şi întreţinute corespunzător.
2.2.
Instalaţiile existente înainte de deschiderea şantierului
trebuie sa fie identificate, verificate şi semnalizate în mod clar.
2.3. Dacă
exista linii electrice aeriene, de fiecare data când este posibil acestea
trebuie sa fie deviate în afară suprafeţei şantierului sau
trebuie sa fie scoase de sub tensiune.
Dacă acest
lucru nu este posibil, trebuie prevăzute bariere sau indicatoare de avertizare,
pentru ca vehiculele sa fie ţinute la distanta fata de instalaţii.
În cazul
în care vehiculele de şantier trebuie sa treacă pe sub aceste
linii, trebuie prevăzute indicatoare de restrictie corespunzătoare
şi o protecţie suspendată.
3. Influente
atmosferice
Lucrătorii
trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot afecta
securitatea şi sănătatea.
4. Caderi de
obiecte
Lucrătorii
trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte, de fiecare data
când aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protecţie
colectivă.
Materialele
şi echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel
încât sa se evite răsturnarea ori căderea lor.
În caz de
necesitate, trebuie sa fie prevăzute pasaje acoperite sau se va impiedica
accesul în zonele periculoase.
5. Caderi de la
înălţime
5.1. Caderile
de la înălţime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale,
în special cu ajutorul balustradelor de protecţie solide, suficient
de înalte şi având cel puţin o bordura, o mana curenta
şi protecţie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ
echivalent.
5.2.
Lucrările la înălţime nu pot fi efectuate, în
principiu, decât cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare sau cu
ajutorul echipamentelor de protecţie colectivă, cum sunt
balustradele, platformele ori plasele de prindere.
În cazul
în care, datorită naturii lucrărilor, nu se pot utiliza aceste
echipamente, trebuie prevăzute mijloace de acces corespunzătoare
şi trebuie utilizate centuri de siguranta sau alte mijloace sigure de
ancorare.
6. Schele
şi scări
6.1. Toate
schelele trebuie sa fie concepute, construite şi întreţinute
astfel încât sa se evite prăbuşirea sau deplasarea lor
accidentala.
6.2. Platformele
de lucru, pasarelele şi scarile schelelor trebuie sa fie construite,
dimensionate, protejate şi utilizate astfel încât persoanele
sa nu cada sau sa fie expuse caderilor de obiecte.
6.3. Schelele
trebuie controlate de către o persoana competenta, astfel:
a)
înainte de utilizarea lor;
b) la intervale
periodice;
c) după
orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur
de pământ ori în alte circumstanţe care le-ar fi putut
afecta rezistenta sau stabilitatea.
6.4. Scarile
trebuie sa aibă o rezistenta suficienta şi sa fie corect
întreţinute.
Acestea trebuie
sa fie corect utilizate, în locuri corespunzătoare şi conform
destinaţiei lor.
6.5. Schelele
mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare.
7.
Instalaţii de ridicat
7.1. Toate
instalaţiile de ridicat şi accesoriile acestora, inclusiv elementele
componente şi elementele de fixare, de ancorare şi de sprijin,
trebuie sa fie:
a) bine
proiectate şi construite şi sa aibă o rezistenta suficienta
pentru utilizarea căreia îi sunt destinate;
b) corect
instalate şi utilizate;
c)
întreţinute în stare buna de funcţionare;
d) verificate
şi supuse încercărilor şi controalelor periodice, conform
dispoziţiilor legale în vigoare;
e) manevrate de
către lucrători calificaţi care au pregătirea
corespunzătoare.
7.2. Toate
instalaţiile de ridicat şi toate accesoriile de ridicare trebuie sa
aibă marcata în mod vizibil valoarea sarcinii maxime.
7.3.
Instalaţiile de ridicat, precum şi accesoriile lor nu pot fi
utilizate în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate.
8. Vehicule
şi maşini pentru excavaţii şi manipularea materialelor
8.1. Toate
vehiculele şi maşinile pentru excavaţii şi manipularea materialelor
trebuie sa fie:
a) bine
concepute şi construite, ţinându-se seama, în măsura
în care este posibil, de principiile ergonomice;
b)
menţinute în stare buna de funcţionare;
c) utilizate
în mod corect.
8.2.
Conducătorii şi operatorii vehiculelor şi maşinilor pentru
excavaţii şi manipularea materialelor trebuie sa aibă
pregătirea necesară.
8.3. Trebuie
luate măsuri preventive pentru a se evita căderea în
excavaţii sau în apa a vehiculelor şi a maşinilor pentru
excavaţii şi manipularea materialelor.
8.4. Când
este necesar, maşinile pentru excavaţii şi manipularea
materialelor trebuie sa fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a
proteja conducătorul impotriva strivirii în cazul rasturnarii
masinii şi al caderii de obiecte.
9.
Instalaţii, maşini, echipamente
9.1.
Instalaţiile, maşinile şi echipamentele, inclusiv uneltele de
mana, cu sau fără motor, trebuie sa fie:
a) bine
proiectate şi construite, ţinându-se seama, în
măsura în care este posibil, de principiile ergonomice;
b)
menţinute în stare buna de funcţionare;
c) folosite
exclusiv pentru lucrările pentru care au fost proiectate;
d) manevrate de
către lucrători având pregătirea corespunzătoare.
9.2.
Instalaţiile şi aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate
şi supuse încercărilor şi controlului periodic.
10.
Excavaţii, puţuri, lucrări subterane, tuneluri, terasamente
10.1. În
cazul excavatiilor, puţurilor, lucrărilor subterane sau tunelurilor,
trebuie luate măsuri corespunzătoare:
a) pentru a
preveni riscurile de îngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor
sprijine, taluzari sau altor mijloace corespunzătoare;
b) pentru a
preveni pericolele legate de căderea persoanelor, materialelor sau
obiectelor, de iruperea apei;
c) pentru a
asigura o ventilaţie suficienta tuturor posturilor de lucru, astfel
încât sa se realizeze o atmosfera respirabila care sa nu fie
periculoasa sau nociva pentru sănătate;
d) pentru a
permite lucrătorilor de a se adăposti într-un loc sigur,
în caz de incendiu, irupere a apei sau cadere a materialelor.
10.2.
Înainte de începerea terasamentelor trebuie luate măsuri
pentru a reduce la minimum pericolele datorate cablurilor subterane şi
altor sisteme de distribuţie.
10.3. Trebuie
prevăzute cai sigure pentru a intra şi ieşi din zona de
excavaţii.
10.4. Gramezile
de pământ, materialele şi vehiculele în mişcare
trebuie ţinute la o distanta suficienta fata de excavaţii; eventual,
se vor construi bariere corespunzătoare.
11.
Lucrări de demolare
Când
demolarea unei clădiri sau a unei lucrări poate sa prezinte pericole:
a) se vor
adopta măsuri de prevenire, precum şi metode şi proceduri
corespunzătoare;
b)
lucrările trebuie sa fie planificate şi executate sub supravegherea
unei persoane competente.
12.
Construcţii metalice sau din beton, cofraje şi elemente prefabricate
grele
12.1.
Construcţiile metalice sau din beton şi elementele lor, cofrajele,
elementele prefabricate sau suporturile temporare şi schelele trebuie
montate sau demontate numai sub supravegherea unei persoane competente.
12.2. Trebuie
prevăzute măsuri de prevenire corespunzătoare pentru a proteja
lucrătorii impotriva pericolelor datorate nesigurantei şi instabilitatii
temporare a lucrării.
12.3.
Cofrajele, suporturile temporare şi sprijinele trebuie sa fie proiectate
şi calculate, realizate şi întreţinute astfel
încât sa poata suporta, fără risc, sarcinile la care sunt
supuse.
13. Batardouri
şi chesoane
13.1. Toate batardourile şi
chesoanele trebuie sa fie:
a) bine
construite, realizate din materiale corespunzătoare şi solide, de o
rezistenta suficienta;
b)
prevăzute cu echipament adecvat pentru ca lucrătorii sa se poată
adăposti în caz de iruperi de apa şi de materiale.
13.2.
Construcţia, montarea, transformarea şi demontarea unui batardou sau
cheson trebuie sa se facă numai sub supravegherea unei persoane
competente.
13.3. Toate
batardourile şi chesoanele trebuie sa fie controlate periodic de
către o persoana competenta.
-----------